Hi everyone! We're hard at work trying to keep our community clean, so if you see any spam, please report it here and we'll review ASAP! Thanks a million!
Într-o ţară îndepărtată, Cand era bunica fată, Cerşetorii stau grămadă, Pe la colţuri, sau pe stradă. Undeva, mai într-o parte, Lângă o piaţă, sau poate, mai departe, Un copil mai ponosit, Cu glăsciorul mai timid, Stă cu mâna întinsă, către lume, Să adune, Nu din buzunare, Ci, din suflet, de la fiecare, Doar atât cât are, Puţină....... iubire. -Doamnă ! numai o privire! -Domnule, vă rog, şopti încet băiatul, -Eu sunt, copilul cu oftatul! -Domnişoară, o atenţie, din milă ! -Of ! gîndise trist, faţa ta, e numai silă. Cerşetorul de iubire, Se întreabă cu uimire : -Cum ? să fie adevărat? -Nu aveţi nimic de dat ? Unii trec absenţi agale, Alţii mai grăbiţi, mergeau cu pasul mare, Nimeni, însă, nu se oprea, Cerşetorului să-i dea, Ceea ce, doar el, cerea. După luni de aşteptare, Şi de căutare, Pe obrazul chinuit, Amărât, şi deznădăjduit, Privi atent la trecători, Şi îl trecu, fiori. Deşi sărac, iar strada era casa lui, Iar el trăia haihui, Nici bogăţia şi nici fericirea, Nu poate înlocui iubirea. Cerşetorul meu, se pare, Locuieşte în fiecare.
The human race is a single being Created from one jewel If one member is struck All must feel the blow Only someone who cares for the pain of others Can truly be called human.... Thanks for this sad and sorrow picture for our friends in Japan. +1
Total Downloads: 280
Times Favorited: 8
Uploaded By: ancasimona
Date Uploaded: March 21, 2011
Filename: 3.jpg
Original Resolution: 1024x768
File Size: 279.7KB
Category: 3D and CG
Într-o ţară îndepărtată,
Cand era bunica fată,
Cerşetorii stau grămadă,
Pe la colţuri, sau pe stradă.
Undeva, mai într-o parte,
Lângă o piaţă, sau poate, mai departe,
Un copil mai ponosit,
Cu glăsciorul mai timid,
Stă cu mâna întinsă, către lume,
Să adune,
Nu din buzunare,
Ci, din suflet, de la fiecare,
Doar atât cât are,
Puţină....... iubire.
-Doamnă ! numai o privire!
-Domnule, vă rog, şopti încet băiatul,
-Eu sunt, copilul cu oftatul!
-Domnişoară, o atenţie, din milă !
-Of ! gîndise trist, faţa ta, e numai silă.
Cerşetorul de iubire,
Se întreabă cu uimire :
-Cum ? să fie adevărat?
-Nu aveţi nimic de dat ?
Unii trec absenţi agale,
Alţii mai grăbiţi, mergeau cu pasul mare,
Nimeni, însă, nu se oprea,
Cerşetorului să-i dea,
Ceea ce, doar el, cerea.
După luni de aşteptare,
Şi de căutare,
Pe obrazul chinuit,
Amărât, şi deznădăjduit,
Privi atent la trecători,
Şi îl trecu, fiori.
Deşi sărac, iar strada era casa lui,
Iar el trăia haihui,
Nici bogăţia şi nici fericirea,
Nu poate înlocui iubirea.
Cerşetorul meu, se pare,
Locuieşte în fiecare.